Limen — cuvântul latin pentru prag. Romanii îl țineau sacru: o ușă nu era doar arhitectură, era linia dintre cine erai și cine urma să devii. S-o treci neatent însemna să insulți zeul începuturilor.
Două coloane se ridică de pe încheietură ca stâlpii acelei uși. Între ele, două drumuri de aur se încrucișează, iar unde se întâlnesc, o singură piatră: decizia. Brățara e deliberat deschisă — un prag nu e un zid. Nimic nu te ține de o parte sau de alta, în afară de propria ezitare.
Fiecare prag exterior se trece întâi înăuntru. Orașul nou, munca nouă, sfârșitul care trebuia spus cu voce tare — fiecare s-a întâmplat în tine cu mult înainte să-l vadă lumea. Această brățară e arhitectura acelui moment privat, purtată acolo unde o poți vedea în orele obișnuite ale zilei.
Sculpturală și totuși fără greutate, cu margini rotunjite și flexibilitate controlată, în aur 18k lustruit oglindă peste oțel 316L. Cea mai arhitecturală piesă a colecției — o ușă pe care o porți cu tine.
